Pe profil era o intreaga filosofie despre cum traim intr-o lume superficiala, unde doar conexiunea dintre doua suflete mai conteaza si cum banii nu aduc fericirea. O adevarata poezie.
Ne-am intalnit in centru, chipurile pentru o plimbare simpla pe jos.
Dupa primii douazeci de metri, au inceput testele tehnice. A aruncat o privire scurta spre bordura sa vada daca parcasem vreo masina prin zona, s-a uitat discret la ce ceas am la mana si i-au pierit brusc picioarele pentru plimbare. A propus pe loc sa intram “doar cinci minute, pentru un pahar” in cel mai cu fitze local de pe bulevard, unde un pahar de apa are pret de investitie imobiliara.
S-a asezat comod pe canapea, a comandat fara sa clipeasca un cocktail cu nume pompos si a trecut direct la treaba. N-a mai fost timp de conexiuni spirituale. M-a luat la bani marunti, in ce zona stau, daca e apartamentul meu sau platesc chirie, ce pozitie am la munca si cam ce perspective de marire de salariu se intrevad la orizont. Cauta adancimea sufletului meu, probabil, doar ca sapa direct in portofel.
Cand a venit nota de plata, conexiunea aia profunda a facut-o sa se uite fascinata pe geam, lasand sufletul meu sa achite singur toata socoteala.
M-am lamurit rapid. Lucrurile materiale nu contau pentru ea doar atata timp cat le platea altcineva.
Leave a Reply