Poate ca nu avem nevoie de o viata noua. Poate avem nevoie sa fim mai atenti la cea pe care o avem.

Exista o industrie uriasa care traieste de pe urma iluziei ca undeva, in viitor, ne asteapta o versiune perfecta a existentei noastre. Reclamele, cartile de dezvoltare personala si postarile de pe internet ne bombardeaza cu aceeasi idee obositoare, ca trebuie sa ne reinventam constant, sa schimbam locul de munca, orasul, partenerul, sa incepem un alt stil de viata si sa stergem toutul cu buretele ca sa fim fericiti. Ne petrecem anii intr-o stare permanenta de santier interior, convinsi ca viata actuala e doar o schita proasta si ca adevaratul spectacol va incepe abia dupa marea transformare. Refuzam sa vedem ca fundatia pe care o tot sapam este deja acolo.

Insa, daca privesti adevarul in fata, la o cafea sincera, realizezi ca aceasta fuga dupa o viata noua e doar o forma lasa de a evada din prezent. Poti sa iti schimbi decorul, sa te muti la capatul lumii si sa iti cumperi alte haine; daca ramai acelasi om distras si neatent, vei duce cu tine aceeasi goliciune interioara. Problema nu este ca decorul actual e gresit, si ca am devenit complet imuni la el. Trecem prin propriile zile ca niste fantome grabite, cu ochii lipiti de ecrane, mereu cu gandul la ce urmeaza sa facem, fara sa mai fim capabili sa savuram ce avem deja pe masa. Ne dorim alte peisaje, dar nu mai stim cum sa le privim nici pe cele din fata ochilor.

Schimbarea reala nu vine din stergerea trecutului, si din deschiderea ochilor. Poate ca nu ai nevoie de o alta casa, si de mai multa liniste in cea pe care o locuiesti. Poate nu ai nevoie de alti prieteni, si de cineva care sa iti ofere cinci minute de atentie reala, asa cum ai putea face si tu pentru cei care iti sunt deja alaturi. Fericirea nu se gaseste in vitrinele viitorului, si in capacitatea de a te opri din alergare si de a privi in jur cu curiozitate. Cand incetezi sa mai cauti miraje si incepi sa fii prezent in propria ta viata, realizezi ca aveai deja tot ce iti trebuia ca sa fii bine; trebuia doar sa te opresti din alergat ca sa poti observa.