Autenticitatea, singurul rol pe care nu au reusit sa-l joace convingator

Auzi, de cand sunt si eu mai activ pe social media, de vreo un an si jumatate incoace, cred ca am dat peste sute de personaje. Unii oameni chiar interesanti, n-am ce sa zic. Altii… interesanti din cu totul alte motive, de-ti vine sa te crucesti. Se pare ca protocolul de administrare a identitatilor pe retelele sociale include si un modul special de reconfigurare morala o data la sase luni.

Dar am observat un tipar de-a dreptul comic la tipele de pe aici. Inainte aveau doar doua poze pe cont, un buchet de flori primit de 8 martie si o poza de la nunta, si se prezentau drept femei maritate, super fericite si implinite. Numai ca, dupa ce n-am mai vorbit cu ele o perioada, aproape peste noapte s-a intamplat miracolul, au devenit autoare de carti, experte in dezvoltare personala si mari iubitoare de citate despre libertate, vindecare si viata de dupa divort. Strategia de a schimba statutul din nevasta fericita in scriitoare si maestra spirituala direct de pe o zi pe alta este de o eficienta logistica absolut brici.

Si mai e categoria aia aparte: femeile maritate cu “placeri ascunse”. Atat de ascunse incat le poate vedea dezbracate absolut oricine are un pic de timp liber si sta la o vorba patru sau cinci minute in privat. Dupa ce le trece valul, isi deschid cate un cont nou pentru aproape fiecare barbat pe care il agata pe net. Un cont pentru tipul A, alt cont pentru tipul B. Este cu adevarat inaltator sa observi cum o singura persoana reuseste sa gestioneze un intreg departament de identitati paralele fara sa incurce parolele.

Netul e o chestie fantastica. Nu pentru ca oamenii mint pe aici, ca asta au facut-o de cand lumea si pamantul. Fascinant e cat de usor isi schimba unele biografia, convingerile si chiar intreaga personalitate, doar pentru cateva inimi de la necunoscuti si pentru doza zilnica de atentie.

Ironia e ca la postari o ard numai pe adevar, vulnerabilitate si autenticitate. Dar cand te uiti la ce fac de fapt, iti dai seama ca autenticitatea e singurul rol pe care n-au reusit sa-l joace pana la capat, pe principiul ca oricum comisia de audit a conturilor false nu elibereaza certificate de caracter curat la primirea urmaritorilor.