Nu a fost vorba de iubire.
A fost vorba de ce puteai oferi.
Atentie. Timp. Rabdare.
Disponibilitate fara limita.
Ai dat fara sa calculezi.
Pentru ca ai crezut ca asta inseamna sa fii “bun”.
Si o vreme a mers.
Pentru ca era convenabil.
Apoi, incet, ai inceput sa nu mai fii suficient.
Nu pentru ca te-ai schimbat.
Ci pentru ca nu mai era nevoie de tine la fel.
Nu te-a pierdut.
Nu a fost niciodata in punctul ala.
Te-a folosit exact cat a avut nevoie.
Si cand nu a mai fost, a plecat fara drama.
Iar tu ai ramas cu intrebarea gresita:
“Unde am gresit?”