Nu ești ignorat. Ești doar… după.
După alte conversații. După alte persoane. După alte interese.
Primești ce rămâne, când rămâne.
Răspunde. Dar nu la timp.
Apare. Dar nu când contează.
Și tu accepți, pentru că nu e suficient de rău încât să pleci.
Dar nici suficient de bun încât să rămâi liniștit.
Nu te ignoră.
Doar nu ești pe primul loc. Nici aproape.
Leave a Reply