Ai vazut cum e cand prinzi pe cineva cu mata-n sac si iti tranteste direct “Asta sunt eu, n-ai ce-mi face”?
Zici ca are permis de la primarie sa fie nesimtit.
Daca arunca vorbe grele la nervi, cica e sincera si “spune lucrurilor pe nume”. Daca tace cu zilele si se poarta de parca nici nu existi, “nu-i sta ei in fire sa fie lipicioasa”. Daca uita ce-a promis, “nu-i place sa fie ingradita”.
Tranteste vorba asta si gata, a inchis discutia. Ea e impacata, n-are de ce sa-si ceara scuze si nici prin cap nu-i trece sa miste un deget. De fapt, cand auzi “asa sunt eu”, omul iti zice simplu ca i se rupe de ce simti tu si ca n-are de gand sa se schimbe vreodata.
Toti avem toane si mai dam cu bata-n balta, ca nu e nimeni sfant. Dar e una sa scapi o prostie la nervi si alta e sa te mandresti cu ea.
Daca stii bine ca jignesti si ranesti cand te apuca pandaliile, n-are nicio valoare ca zici dupa aia ca esti “vulcanica”. Aia nu e personalitate, e doar lipsa de bun-simt.
Cand iti mai zice cineva “eu asa sunt”, raspunsul e foarte simplu: “Bravo tie. Iar eu sunt genul care nu sta la bataia ta de joc”. Si ai terminat balciul.
Nu te-a pus nimeni la pastrat intr-un borcan sa ramai la fel toata viata. Daca si dupa ce au trecut anii peste tine folosesti aceeasi scuza de fiecare data cand faci o prostie, nu esti autentica. Esti doar puturoasa si comoda, obisnuita sa traga altii de pe urma toanelor tale.
Cand cineva apropiat iti zice de zece ori ca-l doare ce faci si tu o tii pe-a ta ca “asa esti tu”, nu inseamna ca ai caracter puternic. Inseamna doar ca nu dai doi bani pe el.
Leave a Reply