Diferenta dintre iubire si dependenta emotionala.

Avem tendinta sa confundam pasiunea aia oarba, in care nu poti sa respiri fara celalalt, cu iubirea suprema. Ne plac povestile cu oameni care se topesc de dor, care zic ca “fara tine nu pot sa traiesc” si care transforma relatia intr-un film plin de drame si impacari lacrimogene. Suna bine in melodii si pe la televizor, dar in realitate e doar o boala curata. Este destul de melancolic sa vezi cum am pierdut capacitatea de a iubi discret si asezat, preferand in schimb sa ne ardem in drame inutile care nu lasa nimic in urma.

Exista o diferenta uriasa intre iubire si dependenta emotionala. Cand iubesti pe cineva, esti ok si cand ala nu e langa tine. Ai viata ta, ai treburile tale, ai prietenii tai, dar alegi sa fii cu omul ala pentru ca iti face placere si pentru ca va completati frumos. E vorba de libertate. Nu stai cu frica-n san ca daca pleaca doua ore de acasa te prabusesti sau ca te insala la primul colt de strada. Iti amintesti uneori cu un regret cald de vremurile cand oamenii aveau curajul sa lase spatiu intre ei, fara sa aiba nevoie de ecrane care sa le dovedeasca prezenta in fiecare secunda.

Dependenta, in schimb, e despre control si despre frica de a nu ramane singur cu tine. Cand pici in capcana dependentei, partenerul nu mai e partener, devine fix doza ta de drog. Ai nevoie de mesaje la fiecare cinci minute, vrei confirmari non-stop ca te mai iubeste si devii paranoic la orice gest mai rece. Relatia nu mai e un loc unde te simti bine, si devine un job cu norma intreaga de paznic al celuilalt. Practic, iti pui toata fericirea in buzunarul unui om si te miri de ce te simti tot timpul amenintat. O relatie buna iti da spatiu si te lasa sa respiri, pe cand dependenta asta bolnava te stoarce de vlaga si te transforma intr-un cersetor de atentie care se agata de oricine doar ca sa nu auda linistea din jur.