Nu te lasa pacalit de postarile cu mic dejunuri estetice si rasarituri vazute de la fereastra salii de sport. Alea sunt cadre bine alese, nu viata intreaga. Doza de dimineata e despre tine, cel care ai varsat putin lapte pe camasa sau care ai realizat prea tarziu ca pachetul de pranz a ramas pe masa din bucatarie.
Ziua perfecta nu incepe cu un scenariu de film. Incepe, de obicei, cu un mic haos gestionat decent. Cu o cafea baută pe jumatate atent, pe jumatate din reflex. Cu o cautare rapida prin casa dupa chei, telefon, rabdare. Si, daca le gasesti pe primele doua, deja esti pe plus.
Nu trebuie sa cuceresti lumea pana la ora 10. Nici pana la 12, daca tot suntem sinceri. E suficient daca reusesti sa nu transformi fiecare mica neplacere intr-un motiv de razboi. Sa nu raspunzi din impuls. Sa nu iei personal lucruri care nu te privesc.
Traficul o sa fie tot acolo. Oamenii grabiti, la fel. Nu ai control asupra lor, dar ai asupra felului in care alegi sa treci printre ei. Daca ajungi la destinatie fara sa-ti strici complet starea, ai castigat mai mult decat pare.
Dimineata nu cere perfectiune. Cere doar un minim de luciditate si un pic de rabdare. Restul se mai regleaza pe parcurs. Succes.
M-am regăsit atât de mult în textul tău, e fix filosofia mea de a mă așeza și a respira când lucrurile nu ies. Mi-ai descris perfect diminețile și liniștea pe care o aleg în locul haosului.