M-am bagat intr-o bodega saptamana trecuta, pe la patru dupa-amiaza, doar ca sa beau o cafea scurta pe un colt de masa. Eram facut praf dupa ce alergasem toata ziua dupa niste piese de schimb pt pc si voiam doar sa stau cu ochii in gol, fara sa ma bata nimeni la cap.
La masa lipita de a mea, doi insi, el si ea, pe la vreo treizeci si ceva de ani. Stateau cu cestile reci in fata si la inceput nici nu i-am auzit bine ce mormaie, ca mergea un radio infundat in spate. Dar incet-incet au inceput sa urce tonul, exact cat sa nu mai am cum sa ma prefac ca nu aud.
Ea dadea din maini si-l toca marunt ca nu o baga niciodata in seama, ca vorbeste ca la pereti si ca n-o mai asculta de o gramada de vreme. Tipul statea trantit pe spatar, se uita pe pereti si-i arunca replici scurte, scrasnite, ca n-are cum sa fie de acord cu toate nebuniile pe care le debiteaza ea.
Am tras o gura de cafea si m-am uitat pe geam. Am zis in gandul meu, treaba lor, sa fie sanatosi, fiecare cu balamucul lui.
Numai ca femeia nu se mai potolea deloc. A inceput sa scoata de la naftalina certuri de acum un an, ca de ce n-a salutat-o pe maica-sa cand a trecut pe la ei, ca de ce n-a raspuns la telefon intr-o vineri seara. Barbatul doar dadea din cap, agasat rau, si ofta din toti plamanii.
Si uite asa, fara sa-mi dau seama, m-au prins in filmul lor.
Dupa vreo zece minute de ascultat marlania aia la foc mic, simteam ca-mi fierbe sangele in mine pentru el. Imi venea sa ma intorc la masa lor si sa ma iau de femeie, auzi, da’ mai lasa-l, nene, sa respire, ca-l omori cu zile, cine dracu poate sa traiasca asa cu gura ta toata ziua pe capul lui? Devenisem avocatul lui pe gratis, eram mai nervos decat el, gata sa sar la scandal pentru un necunoscut.
Si fix cand fierbeam eu mai tare si-l plangeam pe bietul om, femeia se opreste brusc. Se uita fix in ochii lui si-i zice una scurta si rece:
“Bine. Da’ de ce ai sters toate mesajele ieri la unsprezece noaptea inainte sa urci in bloc?”.
Mi-a ramas cafeaua in gat. Jur ca am intepenit cu ceasca la gura.
M-am uitat la tipul ala cu coada ochiului. Omul a lasat ochii in podea instantaneu, s-a facut rosu ca racul si a inceput sa mototoleasca un servetel pe masa. N-a mai scos o silaba. Liniste totala.
In secunda aia mi-a picat toata pledoaria. Mi-am tras coatele langa corp, am lasat cana incetisor pe farfurie ca sa nu zdrangane si m-am holbat in scrumiera mea, de parca nu mai vazusem scrumiera in viata mea. Eram atat de stanjenit ca-mi venea sa intru pe sub masa.
Asta e toata chestia, auzi doi insi vorbind trei minute si gata, ti-ai si facut parerea in cap, stii tu exact cine e nevinovat si cine e de vina. Te apuci sa tii cu omul, crezi ca e chinuit degeaba, si el de fapt avea manarii pe telefon si o mintea de inghetau apele.
Am aruncat banii pe masa, mi-am tras geaca pe mine si am iesit pe usa fara sa ma mai uit inapoi. Cand mai aud pe doi ca se cearta langa mine, mai bine ma ridic si plec decat sa mai tin partea cuiva fara sa stiu ce draci au in casa.
Leave a Reply