Toata saptamana numeri orele pana vineri seara. Muncesti pe branci, suporti toate ineptiile de la munca si-ti spui incontinuu placa aia de supravietuire “Lasa, frate, doar sa prind weekendul si ma refac”. Iti faci planuri mari in cap, ba ca iesi la o plimbare, ba ca te apuci de vreo treaba prin casa ori ca te vezi cu amicii sa faci ceva util pentru tine. Ne place sa ne mințim singuri pe parcursul saptamanii ca sambata si duminica o sa ne reinventam viata.
Doar ca vineri, cand inchizi laptopul sau pleci de la birou si ajungi in sfarsit acasa, esti atat de stors incat abia mai ai energie sa te descalti. Te prabusesti pe canapea, pui ceva la TV doar ca sa mearga un zgomot pe fundal si ramai incremenit asa, cu telefonul lipit de mana. Dai scroll pe clipuri de trei secunde pana ti se inchid ochii si se face miezul noptii fara sa intelegi unde s-au dus ultimele patru ore. Lasi luminile aprinse in sufragerie si te tarasti spre pat fara sa-ti mai pui nici macar alarma.
Sambata trece fix ca prin vis. Te trezesti tarziu, ametit, dar mintea ta e la fel de obosita ca si cum n-ai fi dormit deloc. Iti zici ca meriti o pauza si ca azi doar te odihnesti, dar de fapt nu te odihnesti, doar vegetezi prin casa. Te uiti la un film pe jumatate adormit, mai comanzi ceva prin aplicatie ca n-ai chef sa pui tigaia pe foc si te muti doar din pat pe canapea si inapoi, iar ziua s-a curatat direct fara sa-ti dai seama cand s-a facut intuneric afara.
Iar duminica, pe la un sase seara, te loveste faza aia nasoala. Se lasa noaptea, vezi cum se schimba lumina pe geam si-ti dai seama ca s-a dus dracului tot weekendul. Stai in bucatarie, te uiti in gol si te apuca o anxietate din aia muta cand realizezi ca n-ai facut absolut nimic, n-ai vazut pe nimeni, n-ai iesit nicaieri si nici macar nu te simti odihnit. A fost doar o pauza scurta in care ai amortit pe canapea, iar de luni o iei de la capat la fel de rupt de oboseala, numarand iar orele pana vineri.
Leave a Reply